sâmbătă, 31 martie 2012
Opis... desen
Îmi las iară părul lung
Nu vreau gandul să-l alung.
Cum urcam trei trepte-odată
Şi bateam incet, cu şoaptă
În uluca de la gard
Să te-anunţ că vin, cu drag?
Mă priveai doar la picioare.
Atent, să mă şterg de ţoale.
Eu, uitându-mă sfioasă
La planşetă sau pe masă,
Să văd poate vreun desen
Pe care să-ţi las un semn.
Liniştea ţipa in casă
Scrijelită de pe masă
De cărbunii hârşâiţi
În curbe de mâini fierbinţi.
Îmi las iară părul lung.
duminică, 18 martie 2012
luni, 5 martie 2012
prima zi pe bicicleta in 2012
offf, a venit si ziua in care s-a putut iesi cu bicicleta in Galati.
De cum am dat cu ochii de Dunare, fiindca ea se ascunde si o poti vedea abia dupa ce treci culmea unui deal, am vazut-o schimbata... nu mai era alba, in crinolina de gheata cum am descris-o intr-o poezie. Era verde cum nu am mai vazut-o, un smarald inchis la culoare. Cand am scris poezia "straja, Dunarii", era sfarsitul lui februarie, de inteles sa fie in straiul alb al anotimpului rece. In martie, pe intai, dornica sa o vad, am gasit-o la fel, rece, alba, fara miscare. Astazi, smaraldul intunecat licarea sub soare. De necrezut!
De cum am dat cu ochii de Dunare, fiindca ea se ascunde si o poti vedea abia dupa ce treci culmea unui deal, am vazut-o schimbata... nu mai era alba, in crinolina de gheata cum am descris-o intr-o poezie. Era verde cum nu am mai vazut-o, un smarald inchis la culoare. Cand am scris poezia "straja, Dunarii", era sfarsitul lui februarie, de inteles sa fie in straiul alb al anotimpului rece. In martie, pe intai, dornica sa o vad, am gasit-o la fel, rece, alba, fara miscare. Astazi, smaraldul intunecat licarea sub soare. De necrezut!