Îmi las iară părul lung
Nu vreau gandul să-l alung.
Cum urcam trei trepte-odată
Şi bateam incet, cu şoaptă
În uluca de la gard
Să te-anunţ că vin, cu drag?
Mă priveai doar la picioare.
Atent, să mă şterg de ţoale.
Eu, uitându-mă sfioasă
La planşetă sau pe masă,
Să văd poate vreun desen
Pe care să-ţi las un semn.
Liniştea ţipa in casă
Scrijelită de pe masă
De cărbunii hârşâiţi
În curbe de mâini fierbinţi.
Îmi las iară părul lung.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu