vineri, 5 martie 2021

Rezumat... fiindca a mai fost...

daaa, rezumat... pai incep cu limba romana ... pe care nu o mai cunosc... Am folosit, intr-o conversatie cu oameni extrem de tineri (average... 20 years), expresia ... ``sa sap`` Eu zic asa, ea zice asa... si pierd la dexonline. Probabil... eu folosesc deseori variante auzite doar de mine. So! Lumea este in miscare continua . Pentru mine, un om observator, este minunat. Ce observ?...pai sa incep... - pandemia mica, 2021, dupa pandemia mare 2020, m-a surprins la fel de nestiutoare in toate cele... - oamenii se joaca `` de-a pandemia`` si folosesc deja actiuni subversive pentru a arata ca sunt ok - multa minciuna in testele Covid... rapide sau PCR - oameni care mint pe mm patrat fiindca nimic nu este adevarat. - oamenii care chiar mor in ATI ... sunt singurele ``jertfe`` pe care candva le vom intelege. - la munca mea, chiar daca este posibila TeleMunca, nu se preceseaza din cauza ca ``sefa`` se plictiseste acasa... nu repet, se intelege, da? - asta imi aminteste de P.C.R. cand vroia sa ma racoleze si eu le-am spus ca vreau sedinta P.C.R..... duminica, fiindca sambata deja se lucra... si nu stiti ce mi s-a rapuns: ... tovarasa.... duminica NOI nu putem veni... - bullshit ... eu sper sa fie doar o scapare radioactiva decembrie 2019.. si care se va estompa peste vreo 10 an,i dupa multe modificari genetice... ... s.a.m.d. *** sper sa fi spus tot, sa nu ma umplu de bube pe gura, cum zicea bunica la ceas de seara.

vineri, 20 noiembrie 2020

CE as mai citi...

Ma trezesc, cateodata, o Sheherezda pusa strasnic pe povestit... si povesteeeeeeesc...teeeesc... eeesc...si ma opresc. Nu am talent, nu am moment de empatie... nu conteaza, ma opresc. Unde mi-s ochii? unde mi-s amintirile ce le doream a spune? ... Zambesc... sunt cu mime... s-au intors, precum ratustele pe lac, speriate de necunoscut. Cateodata, oamenii imi pun intrebari grele... despre viata, moarte... dragoste... fix, aceasta ordine. De ce? dragostea este finala? de ce NU este prima revolta?...prima batalie a omului pentru om? Momentul cand stii daca TU est OM pentru cel IUBIT. Cum poti iubi fara sa i te confesezi? Sa iubesti... simplu.... sa creada... greu. Hai sa unim aceste 8 litere pentru totdeauna... PRIETENI. Va iubesc :)

vineri, 12 iunie 2020

cum stau povestile...

... unele stau bine... ma refer la cele logice... apoi ... o luam razna... putin, putin... si apoi muuult, ca intr-o avalansa.... de praf cunoscator.
... mai scriu , stand by...

sâmbătă, 1 septembrie 2018

Ploaia cu iarba verde...

... daaaaa, ploua de cateva luni, sistematic, romantic si imbietor.
Deobicei ma infuriam in aceasta perioada, mai ales in weekend, fiindca stateam la iesirea pe DN cu bicicletele, sa prindem momentul plecarii spre rularea fara de sfarsit.
Amintiri... mici, mari, subtile sau consistente.... acum nu mai este cazul... avem alte bucurii ale vietii...
Apropo`s de ploi! ma prinde de umbrela, strengareste, ploaia de vara, prin parc. Chiar daca ma gasea pe bicicleta, ma declar bucuroasa sa-i demonstrez iubire, afectiune, prietenie, suferinta... orice, numai sa stie cat de mult o iubesc acum, cand nu o mai pandesc sa plece de pe DN...
Stiu bine, vazand capitele de iarba tunsa pe imas, ca iarba si ploaia vor face, impreuna, o super supa fresh de vara pe care o voi savura, cum faceam in copilarie.
Imi las bicicleta pe pajiste si ma duc sub un copac sa-mi anin rucsacul de o ramura. Ma opresc la timp, sa nu daram familia cu cei doi baieti ce se adapostisera la fel ca mine, de ploaie.
... Perdeaua de apa ne inconjoara si parca nici aer nu mai avem. Doi ochi albastri, mici cat peruzelele, se tot holbau in sus, cerand mamei sale parca o aprobare. Mama, prea ocupata cu celalalt baiat, sa-l stearga de cei 10 stropi de ploaie, ii da ignore o buna bucata din timp. Pustiul cu privirea albastra, framanta din picioruse pe teren uscat si cand ploaia rapaia mai tare, tzusti! sare dincolo de copac. Fatza lui, ghidusha, insotea feeeric stacatto batut din picioruse in iarba uda. Era un moment unic! Imi amintea curat si simplu de copilarie. Ne priveam zambind de parca eu eram mama careia sa-i transmita bucuria. cateva clipe sublime, de neuitat. Bucuria copilului udat de ploaie si totusi, zambind... feeric.

miercuri, 7 februarie 2018

... după ani... lacrimi iar...

... ora 7 dimineața și sună telefonul tău, muuult. Curios, deobicei nu sună sau sună scurt și gata.
Fiindcă e ciudat, subconștientul ne trezește pe ambii și ne uităm tulburați, unul prin altul.
Răspunzi.
Ascult.
Plângi.
Plâng...
- Tata... nu mai e...
... știi că tăcerea este un răspuns și tăcem amândoi. Nu știu ce gândeai tu...
Eu mă gândeam ce scurtă e suferința oamenilor pe care îi iubim.
Mama, cu doar câeva luni înainte, plecase singură, într-un somn liniștit, mâncând o portocală, aproape vorbind. Tu ai dorit-o aproape. Ce om poate dori viața altuia? Doar tu, cel mai iubit și minunat, dintre pământeni. Te iubim.
Papa, cel mai iubit dintre voi...
L-am iubit pentru cât de onest era. Fără să ne confesăm, noi doi, am iubit dreptatea, cred. Acolo, dus fiind, îl iubesc mai mult pentru ce om minunat mi-a dăruit. Pe tine. Te iubesc, îl iubim, fericiți să fim.
... Dintotdeauna, inceputul lui februarie este începutul unor întrebări fără răspunsuri.
... vă iubim, părinți.

vineri, 5 ianuarie 2018

3 lucruri pe care le-am facut...putand sa nu le fac...

Cateodata ma trezesc ca trebuie sa fiu stapana mea.  Gandul acesta imi apare, bineinteles, in clipele de leneveala.
    ... dar de ce sa alerg azi? oricum ma duc apoi la sala.
- No! scoala-te si fugi. Asaaaaa, si ce am vazut azi in parcul vechi? Olalaaaa! Lume noua.
   Adica, s-au schimbat gardienii... din cei imbracati in grena, au aparut altii, mai "swat", sa zicem. Imbracati in uniforme bleumarin, cu tot felul de adaosuri atarnate (maine o sa ma uit mai bine ce au pe echimapent), erau trei si apareau de dupa tufisuri. Ma uit mai bine, na! ca nu mai sunt chioscurile alea albe din sticla pe care, daca erai grabit cu urinarea, le confundai usor cu toaletele, mai ales ca erau cam apropiate. Deci astia, noooo, ei nu stau ca aia grena in choisc, la caldurica platita de noi. Ei circula pe alei, ceea ce este bine zic eu. Sper, cu aceasta schimbare, sa nu mai calc in dejectii de caini, pe alei. Pot sa va spun, fiindca am numarat foarte usor, ca sunt eu si cei 3 "swat" fara patrupezi. Alte 8 persoane insotite de cani, unul sau mai multi (unii au cate 3), adica un total de 16 caini intr-o ora cat m-am invartit eu pe alei. Oarecum, noi, ii cam deranjam pe aia cu cainii. Altfel spus, e parcul cainilor. Ei, dar poate se emancipeaza lumea si-si foloseste pungutele.
      In acest parculet de copii, fiindca dimineata nu sunt copii, le folosesc mobilerul urban pentru cateva  exercitii. Neavand la ce sa casc ochii cand faceam flotari, iaca ce deslusesc! o pseudo pobeda cu volan si vitezometru. Citim vitezometru si vedem clar recomandarea: de la 50 la 150 Km/h! No comment, zic si-mi vad de ale mele.
     La cea de-a treia grea incercare de astazi am ras copios dupa savarsirea ei. Ma duc la sala, la ora programata. Ajung mult mai devreme si vad rand in fata usii pe care trebuia sa intram. Imi asez prosopul pe un aparat si, din lipsa de ocupatie, ma apuc sa trag de fiarele alea, mai mult din curiozitate fiindca eu la fiare nu am tras niciodata. Vine un tip emblemat cu logo-ul salii se prezinta si incepe sa-mi dea indicatii cum sa fac ce faceam si nu era tocmai corect. Il ascult cuminte, gandind ce mare prostie am facut, ca uite, astia nici sa greseti nu te lasa, se autosesizeaza. Si trag eu de fiare, ascult, execut, transpir... aproape ca nu mi se mai parea logic sa mai intru la sala... aaa, sala! unde-i coada? au intraaat ! Tzup, las fiarele imblanzite, imi iau prosopul, zambesc frumos si dau sa strang mana trainer-ului. El, uimit, intreaba:
- Ati venit mai devreme, mai avem o ora...
- No, eu am venit la ora din sala..
- ... Nu esti... si-mi zice un nume...
- Nuuuuu, as vrea eu!
- oooops!... dar ce semanati!
- De-aia m-ai chinuit? ma asezasem asa, de incalzire.
*** daca aflu cu cine seman, va zic :)

joi, 4 ianuarie 2018

revelatia zilei...digitalizarea


Suntem sau nu dependenti de linistea daruita digital?
Muzica... jazz, chitara clasica... fiindca nu ajungem la concertul alaaaa...
Videoclipul... fiindca e mai comod sa privesti de acasa, fara sa construiesti, fara sa te consumi
Aerobic... facut in sufragerie cu ochii in laptop?
Aerobic... alergare facuta in sala de sport = in parc se plimba cainii pentru dejectii.
e-mail... mai rapid si sonor decat o scrisoare parfumata dar poate uitata intr-un oficiu postal vreo 200 de ani
te iubesc...daca este scris pe un SMS ...sau poate uitat in rostire. Sa calculam!
De unde ar sti un adolescent ce este iubirea?
- din... filme, facebook...o anumita intelegere si viziune
De unde ar sti ce este bunatatea?
- din facebook = grupuri caritabile
- de pe net = referate online.ro
... si lista e lunga.
PUNCT
...astazi a fost joi, tu te-ai tuns frumos, asa cum imi doream.
Te iubesc, besc, esc.

miercuri, 3 ianuarie 2018

sa incepem noul an... 3 ianuarie 2018

...mai inceti, mai reticenti, mai predictibili...
17459 este un amalgam de cifre ce formeaza un numar... de fapt, formam!
Eu, ma identific cu acest numar si cu fiecare ce va exista.
Sunt doar 3 zile de la un alt inceput pe care mi-l doresc simplu, uniform, crescendo.
Am spus multe anul trecut si poate si la inceputul acestui an.
Sunt unele ziceri pe care as dori sa nu le mai enunt... as dori sa traiesc simplu, fara recul.
Mi-e dor de zilele searbade din adolescenta cand in fiecare zi se intampla NIMIC si povesteam atat de verosimil incat incepeam sa cred si eu in frumosul NIMIC.

Imi doresc mai multa energie in suflet, daca nu o mai am.
Imi doresc mai multa rabdare cu mine, daca inteligenta nu mai am.
Imi doresc mai multa rabdare cu tine, daca nu mai am.
O lume frumoasa in care traim, este lumea pe care fiecare ne-o daruim.
Te iubesc, besc, esc.

sâmbătă, 16 decembrie 2017

Mâna întinsă drept salut... este venită întotdeauna de la un învins

... pe bună dreptate! Dacă eu știu tot ce te doboară, sau dacă am calul cel mai puternic, sau am cel mai bun discurs... de ce aș întinde mâna? De ce vreau să pactizez cu tine, un învins?... Pentru că te vreau! pentru că vreau banii tăi în contul firmei pentru care muncesc, pentru că merit laudele șefilor mei, pentru că am pierdut anii copilăriei învățând integrale idioate și acum mă răzbun pe acești copii, accept mâna întinsă. Muncesc, deci exist! idiot answer.

de ce: joi, 19 octombrie 2017, ora 11.40


eh, de ce...
Citeam o poveste cândva... autorul nu-mi dădea locația din primele pagini... nu-mi descria personajele... nu știam în ce secol eram... citind, trăind beletristic. Mă simțeam un lup flămând și pierdut... până când îmi apăreau ele, adjectivele, adverbele, subiectele iar foarte târziu... neașteptate, predicatele.
Cu alte cuvinte, viața are culoare, miros, gust, timp și foarte puțin... relație. Putem să zburăm abuziv în aer 2 metri și să aterizăm pe pământ apoi. Vom fi lenți, nesiguri, întrebători de iubire. Toate cele iubite, inumane, vor fi lumi trecătoare ți urâte.
Există un moment când uiți adjecivele, adverbele... vrei să ții în brațe subiectul și să-i transmiți un predicat... să simtă că-l prețuiesc, să simtă că-l... esc.
te iubesc,